Search
  • andamitroescu

Ție îți este frică de fericire?

Updated: Jul 30


Unii oameni se tem să fie fericiți, neînsemnând că le face plăcere să simtă nefericirea, ci pur și simplu au dezvoltat o convingere conform căreia „fericirea are un preț” și stare de bine este urmată de un ghinion sau chiar o nenorocire. În unele cazuri această dinamică reflectă o gândire superstițioasă, de exemplu unii oameni consideră că fericirea trebuie să fie urmată de întristare, generată de o lege karmică a universului, care asigură un echilibru al energiilor complementare. Convingerea că fericirea este un vestitor al nenorocirii, transformă bucuria într-o perspectivă înfricoșătoare. Ne-am putea întreba, pe bună dreptate, de ce acest gen de credință nu funcționează și în sens invers. De ce o nenorocire nu ar genera o fericire. Dar credințele superstițioase nu se bazează pe analize logice sau dovezi empirice. Nu ne facem griji că am putea primi o promovare sau că am putea caștiga la loterie, dar ne facem griji în legătură cu posibilitatea de a face un accident de mașină. Evenimentele adverse necesită reacții imediate, pe când beneficiile nu. Dacă nu pornește mașina, de dimineață, trebuie să facem ceva pentru a ajunge la serviciu, să acționăm într-un fel, în timp ce o primă salarială nu necesită o acțiune imediată din partea noastră. Fiind tot timpul pregătiți să observăm, astfel încât să putem acționa în cazul unui eveniment nefericit, devenim predispuși la a dezvolta credințe iraționale în legătură cu ce putem face pentru a le evita.

T eama de fericire nu este întotdeauna însoțită de un set de superstiții ci poate să fie cauzată și de ceea ce se numește condiționare operantă. Să spunem ca într-o seară, după serviciu, foarte relaxat fiind conduci în drum spre un restaurant, unde urmează sa iei cina cu un grup de prieteni și ca din senin, o mașină te lovește din spate. Șansele sunt foarte mari ca data viitoare când vei asculta, relaxat, muzică în mașină să te cuprindă un sentiment inexplicabil de pericol iminent. De ce? Deoarece creierul tău a făcut conexiunea între muzica relaxantă din mașină și accidentul auto. Sau, să spunem că petreci o seară relaxantă acasă, cu o carte bună și un pahar de vin, când sună telefonul și primești vestea despre moartea unei persoane dragi. Din nou, un moment de relaxare, urmat de un eveniment negativ. O serie de astfel de evenimente, absolut întâmplătoare, pot condiționa pe cineva să anticipeze o nenorocire în momentul în care se simte bine și relaxat. Genul acesta de asociere se creează, de cele mai multe ori, fără ca noi să fim conștienți de procesul din spatele ei. Condiționarea nu ține de gândirea rațională ci de momentul și ordinea evenimentelor. Poți ajunge să îți fie teamă de fericire fără să realizezi de ce și în ce fel s-a creat această teamă.

O astfel de dinamică nu doar că îți răpește bucuria de a trăi evenimente fericite, dar se poate transforma într-un pattern de evitare a ocaziilor fericite și în cele din urmă, a fericirii în sine pentru a evita anxietate provocată de ea. O astfel de structurare poate avea ca rezultat un proces auto-perpetuat de singurătate, tristețe, îngrijorare și mai ales evitare.

Mai sunt și situațiile, cel puțin la fel de dureroase, în care fericirea este asociată cu vinovăția. Bucuria este însoțită de sentimentul că este greșit să fii fericit în timp ce alții suferă sau au suferit. La fel ca frica, vinovăția poate deveni condiționată de evenimente de viață. Primirea unei vești proaste sau amintirea bruscă a unei persoane dragi care suferă, survenită în timp ce sărbătorești ceva, sau te bucuri de o drumeție sau un concediu relaxant, îți poate provoca un sentiment de vinovăție pentru fericirea ta, în timp ce altcineva suferă. Știind că sentimentul de vinovăție nu are sens și nici nu îl ajută cu nimic pe cel aflat în suferință, este un prim pas, dar nu pare totuși a fi de ajuns, neștiind cum s-a instalat, care este procesul din spatele lui și care sunt factorii care îl întrețin.

Același proces care a creat asociația o poate și modifica. Legătura dintre bucurie și teamă sau vinovăție poate fii ruptă treptat. O tehnică pentru a realiza asta este programarea de activități simple plăcute, ca de exemplu, o plimbare prin parc într-o zi însorită, urmată de o scurtă perioadă de reflecție asupra a ceea ce simți, ce vezi, ce auzi în jurul tău, devenind astfel prezent și ancorat în aici și acum, nemailăsând loc anxietății să se instaleze și înlocuind treptat conexiunea dintre bucurie-frică cu cea dintre bucurie-calm. Nu ne putem controla emoțiile „cerându-le” să se conformeze raționamentului logic, dar o gândire constructivă ne poate ghida conștientizarea și comportamentele, putând astfel crea asociații și condiționări sănătoase. Debarasându-ne de frică și vinovăție ne vom îmbogăți viața noastră și a celor din jurul nostru. A le aduce bucurie celor din jur se poate dovedi un motiv suficient de bun pentru a ne debarasa de anxietate și vinovăție.

Fericirea este o alegere, dar ca orice alegere, uneori poate nu este ușor de făcut și poți simți că nu reușești să o faci singur, că nu ai resursele emoționale necesare, că nu ai suficientă determinare sau motivație pentru a trece prin acest proces, este important să știi că nu este nevoie să o faci singur. A te lupta singur cu viața nu este dovadă de putere! Nu ești slab dacă ceri ajutor! Ești doar conștient de limitele pe care cu toții le avem la un moment dat în viață și asta este o atitudine atât sănătoasă cât și constructivă.



27 views

Recent Posts

See All
foto_noi_02_sq.jpg

Salut!

Mă bucur că

ai trecut pe aici.

Dacă vrei îţi plac articolele mele şi doreşti să te abonezi la newsletter o poţi face aici:

Mulţumim că eşti alături de noi!